Dear Edward Scissorheart,

Mayday, mayday, I need some scissors in this day of May...


✂ ----------------------------------------------


Edward... Where are you now, mate?



Drawing by Dan Perjovschi

Here comes the tide again



DÍA DE ENERO

Te conocí un día de enero,
con la luna en mi nariz
Y como ví que eras sincero
En tus ojos me perdí

Que torpe distracción
Y que dulce sensación

Y ahora que andamos por el mundo
Como Eneas y Benitin
Ya te encontre varios rasguños
Que te hicieron por ahí

Pero mi loco amor
Es tu mejor doctor

Voy a curarte el alma en duelo
Voy a dejarte como nuevo
Y todo va a pasar
Pronto verás el sol brillar

Tú más que nadie merecer ser feliz

Ya vas a ver como van sanando
Poco a poco tus heridas
Ya vas a ver como va
La misma vida a decantar la sal que sobra del mar

Y aunque hayas sido un extranjero
hasta en tu propio país
Si yo te digo ¿qué dices tu?
Tu aún dices ¿que decís?
Y lloras de emoción oyendo un bandoneón

Y aunque parezcas despistado con ese caminar pausado
Conozco la razón que hace doler tu corazón
Por eso quise hacerte esta canción

Ya vas a ver como van sanando
Poco a poco tus heridas
Ya vas a ver como va
La misma vida a decantar la sal que sobra del mar


JANUARY DAY

I met you one January day,
With the moon on my nose
And seeing you were sincere
in your eyes, I lost myself

What a clumsy distraction
And what a sweet sensation

And now that we're walking around the world
Like Eneas and Benetin
I've already noticed the many cuts
That they inflicted on you along the way

But my crazy love
Is your doctor

I'm going to cure your mourning soul
I'm going to leave you like new
And everything's going to pass
Soon, you will see the sun shine

You, more than anyone, deserve to be happy

Soon you will see
Your wounds healing little by little
Soon you will see how life itself
Will decant the excess salt from the sea

And although you've been a foreigner
even in your own country
If I ask 'how do you say' (Colombian Accent)
You still say 'what did you say' (Argentinean Accent)
And you cry with emotion listening to a bandoneón

And though you seem absent minded with that lazy walk
I know what causes your heart to ache
that's why I wanted to make you this song

You're going to see how little by little
Your wounds are going to heal
You're going to see how life itself
Will decant the excess salt from the sea


Astea-s cuvintele pe care mai odinioară ți le auzeam imaginate pe pânza de proiecție a sufletului meu, aceea pe care nimfe îmbătate de puterea și ritmul bătăilor unor inimi fugitive au țesut-o din fire de vis, dorință, fior...
Astăzi, demonii au venit din nou.
Astăzi, ei își apropie din nou ghearele amenințător...
Astăzi, încerc din nou să lupt; încerc din nou să mi te păstrez ca pe o frescă-n mozaic pictată-n neculori; în lumini și în umbre slabe, pâlpâitoare, fragile și instabile.
Astăzi, încă odată, ființele încearcă să-mi ia cea mai de preț neființă.
Astăzi însă, sunt din ce în ce mai slăbit...
Dacă de data aceasta nu voi mai răzbi; îl voi alege pe Mâine, și nu pe Astăzi.
Mâine... voi fi despânzit. Mâine, voi fi renunțat la necuvintele șoptite-n pânze de neființe...
Mâine îmi este frică...
Mâine sunt singur.
Mâine visez din nou.
Mâine sper...
Până mâine... doare.



Are aerul plin de îngeri
de aceea respiră greu


Pietrele poți să le-nsângeri
degeaba, cu prezența ta mereu.

Explică, are nuanțe
de galben de dat pe obraz.


Poți să ai, degeaba, gloanțe
de plumb, în butoiul cu haz

Poftiți la subsol!


Se coboară pe scara de lemn acru
cu pasul din dreapta în gol.
Un crucifix cu mortul sacru
cu ghimpi scade gama-n bemol
Aici totul se schimba
vinul în țuică veche, cartoful în nisip
Cuvintele miriapoade-ți aleargă pe limbă
măști îți pui, ca pe chip,
peste timbrul de roșu îndurerat
cu urme luxoase de melci trandafirii...

Ziua de astăzi va fi murit, traiasca verbul incoronat
al zilei de mâine.


(poezie adaptată după Nichita Stănescu - Târfa Sofisticată)



Mâine are gust de nisip.

A lovely day



Come up with the summer storm, babe, 'cause today it's a perfect day for love...





Încă un cub de... sare

...Într-o ceașcă mică de reverie, de melancolie.

Omar Khayam - Ulciorul

Rămâi să mai ciocnim o cupă
La hanul vechi de pe coclauri
Căci pentr-un vin și pentru tine
Mai am în sân trei pungi cu aur
Rămâi să ne-alungăm tristetea
Și setea fără de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare

Știi tu, frumoaso, că ulciorul
Din care bei înfrigurată
E făurit din taina sfântă
Din taina unui trup de fată
L-a făurit cândva olarul
Cel inspirat de duhul rău
Din taina unui trup de fată
Frumos și cald ca trupul tău

Înmiresmează-te frumoaso
Ca pe-un altar de mirodenii
Când zarea-i plină de albastru
Când lumea-i plină de vedenii
Și-atât cât darurile noastre
Mai au pe margini bucurii
Căci mâine în zadar vei bate
La porți de suflete pustii

Că mâine-om putrezi-n morminte
Uitați nepomeniți de nimeni
Căci mâine vor veni olarii
Să fure lut din țintirime
Și trupul tău care mi-e astăzi
Cel mai iubit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumeții pe la hanuri